Comisia pentru muncă a Camerei Deputaţilor începe luni dezbaterile pe Legea pensiilor

Comisia pentru muncă a Camerei Deputaţilor va dezbate, în şedinţa de luni care va începe la ora 16.00, amendamentele depuse de către partide la proiectul Legii pensiilor, potrivit ordinii de zi a forului legislativ.

Ulterior dezbaterilor în comisiile parlamentare de specialitate, va fi dat votul asupra proiectului de lege, într-un din plenurile Camerei Deputaţilor, for decizional pentru iniţativa legislativă. Legea pensiilor a fost adoptată de Senat pe 26 noiembrie.

Partidele parlamentare au depus deja o serie de amendamente la Legea pensiilor.

Astfel, PNL a propus o serie de modificări la proiectul de lege.

Unele amendamente vizează calcularea pensiei pentru persoanele care lucrează în condiţii deosebite de muncă, propunerile liberalilor prevăzând că: “(2) Începând cu data de 1 ianuarie 2019, locurile de muncă pot fi menţinute în condiţii deosebite, prin reînnoirea periodică, din 5 în 5 ani, a avizelor de încadrare pe baza metodologiei stabilite prin hotărâre a Guvernului. (3) Perioada, cuprinsă între 31 decembrie 2018 şi data reînnoirii avizului de încadrare a locurilor de muncă în condiţii deosebite sau data la care angajatorul a normalizat condiţiile de muncă, constituie stagiu de cotizare în condiţii deosebite de muncă, pentru care angajatorii datorează, contribuţia de 4% potrivit prevederilor art. 138 lit. b) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

De asemenea, PNL mai susţine ca încadrarea în condiţii deosebite de muncă să fie făcută din trei în trei ani, începând cu luna ianuarie a anului viitor. “Sunt încadrate în condiţii deosebite, locurile de muncă stabilite în baza criteriilor şi metodologiei prevăzute de legislaţia în vigoare; încadrarea acestora se face din 3 ani in 3 ani, incepand cu 1 iauarie 2019”, prevede unul dintre amendamentele PNL.

Liberalii mai vor introducerea unei prevederi prin care “contribuţia la fondul de pensii administrat privat se majorează în fiecare an cu 0,5 puncte procentuale pe an, începând cu data de 1 ianuarie a fiecărui an, până la atingerea pragului de 6% cotă contribuţie la fondul de pensii administrate privat”.

PNL vrea ca noi prevederi să fie introduse în Legea pensiilor şi în ceea ce priveşte personalul civil din domeniul apărării, ordinii şi siguranţei naţionale, la alineatul 1 al articolului 28 al proiectului de lege..

“f) Personalul civil din sectorul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională care lucrează în condiţii similare de expunere la factori de risc profesional sau la condiţiile specifice acestor categorii de servicii publice este încadrat în aceeaşi grupă de muncă ca personalul militar, politiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul penitenciar. g)Perioada de la 1 aprilie 2001 şi până la intrarea în vigoare a prezentei legi constituie perioada asimilată în grupa de muncă corespunzătoare condiţiilor de muncă similare pentru militari, politişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul penitenciar”, se arată în amendamentul partidului de Opoziţie.

De asemenea, “este asimilată stagiului de cotizare în condiţii speciale de muncă, prevăzut la alin. (1), şi perioadele lucrate în aceste condiţii de muncă, conform legislaţiei anterioare, sau în locurile de muncă încadrate în grupele I şi II de muncă, conform legislaţiei anterioare, intrării în vigoare a acestei legi”.

La articolul 33, PNL propune schimbarea bazei de calcul a contribuţiei de asigurări sociale.

“(1) Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (2) o constituie venitul lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială, care nu poate fi mai mic decât valoarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată. (2) Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (3) o constituie cel puţin valoarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în vigoare la data încheierii contractului de asigurare socială”, prevede amendamentul liberalilor.

În forma adoptată de Senat a proiectului privind Legea pensiilor articolul 33 este formulat astfel: “(1) Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (2) o constituie venitul lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială, care nu poate fi mai mic decât câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. (2) Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (3) o constituie cel puţin câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat în vigoare la data încheierii contractului de asigurare socială”.

PNL mai propune ca CNPP (Casa Naţională de Pensii Publice) şi casele teritoriale de pensii să informeze, din oficiu, anual, fiecare asigurat, la ultima adresă certificată , cu privire la stagiul de cotizare cumulate în sistemul public de pensii.

Totodată, liberalii mai susţin certificarea gratuită a stagiul de cotizare, la cererea asiguratului sistemului public de pensii, ori de câte ori este nevoie, de către CNPP/casele teritoriale de pensii, gratuitate care nu există în forma Legii pensiilor adoptată de Senat.

La art. 46, PNL propune introducerea a două noi alineate, cu următorul cuprins: “(3) Persoanele care îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea mai multor pensii de serviciu, reglementate de legi cu caracter special, optează pentru obţinerea uneia dintre acestea. (4) Prevederile alin. (3) nu se aplică în situaţia în care persoana îndeplineşte atât condiţiile pentru acordarea unei pensii de serviciu, reglementate de legi cu caracter special, cât şi cele pentru acordarea unei pensii dintr-un sistem propriu de asigurări sociale neintegrat sistemului public de pensii”.

Liberalii vin cu propuneri ;i pentru personalul din sistemul medical şi cel care asigură servicii de asistenţă medicală de urgenţă: “Prin excepţie de la prevederile art. 48, personalul angajat în sistemul medical care a efectuat ore de gardă beneficiază, la cerere, de pensionare, fără penalizări, înaintea vârstei standard de pensionare, în cuantum direct proportional cu numărul de gărzi efectuate, dar nu mai devreme de vârsta de 57 de ani, pentru femei, şi de 60 ani pentru bărbaţi. Personalul operativ de intervenţie din cadrul serviciilor de asistenţă medicală de urgenţă şi prim-ajutor calificat pot opta, la cerere, de pensionare pentru limită de vârstă, fără penalizări, la vârsta de 57 ani, dacă au vechime în activitate de 20 ani ca personal profesionist operativ de intervenţie.”

Partidul de Opoziţieprecizează că prin servicii de asistenţă medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat se înţelege “ansamblul instituţiilor şi structurilor care compun Sistemul Naţional de Asistenţă Medicală de Urgenţă şi Prim Ajutor Calificat, respectiv serviciile de ambulanţă judeţene si Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, unităţile şi compartimentele de primiri urgenţe, Serviciile Mobile de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD)”.

PNL amendează şi articolul 52 referitor la persoanele care au realizzat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap: “Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, în funcţie de gradul de handicap, dovedit cu certificat de încadrare în grad şi tip de handicap, după cum urmează: a) indiferent de vârstă, dacă au realizat în condiţii de handicap grav cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare; b) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiţii de handicap accentuat, un stagiu de cel puţin 20 ani; c) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiţii de handicap mediu, stagiu complet de cotizare”.

În forma adoptată de senatori, articolul 52 arată astfel: “Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, în funcţie de gradul de handicap, dovedit cu certificat de încadrare în grad şi tip de handicap cu valabilitate permanentă, după cum urmează: a) cu 15 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap grav, dacă au realizat, în condiţii de handicap grav, cel puţin stagiul minim de cotizare; b) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiţii de handicap accentuat, un stagiu de cotizare de cel puţin 20 de ani; c) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiţii de handicap mediu, stagiul complet de cotizare.”

Şi deputaţii Pro România au depus amendamente la Legea pensiilor. Primul stipunează că “Prezenta lege intră în vigoare la 1 Ianuarie 2019”, iar al doilea prevede că “valoarea punctul de pensie, începând cu data de ianuarie 2019, este 1.875 lei”.

Senatul a adoptat pe 26 noiembrie proiectul privind sistemul public de pensii.

Potrivit unui amendament adoptat de Comisia pentru muncă a Senatului, “în sistemul public de pensii este considerată perioadă asimilată cea în care asiguratul a beneficiat, începând cu 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau în cazul copilului cu handicap de până la 7 ani”. În varianta propusă de Guvern era vorba despre copii cu handicap de până la 3 ani.

Comisia de specialitate a mai stabilit că persoanele care au fost privaţi de libertate sau deportaţi în străinătate, după data de 23 august 1955, au dreptul la pensie pentru limită de vârsta, cu reducerea vârstelor standard de pensionare cu câte 6 luni pentru fiecare an în care au fost închise sau deportate.

Mebrii Comisiei au stabilit că listele cu privire la locaţia unităţilor sanitare de specialitate se vor afişa public atât la sediul CNPP şi la sediile fiecărei case teritoriale de pensii, cât şi pe site-ul instituţiilor.

De asemenea, Comisia de muncă a modificat articolul referitor la pensia de urmaş, înlocuind sintagma “pensionatul urmaş” cu “copilul beneficiar al pensiei de urmaş”.

În şedinţa din 10 octombrie, Guvernul a adoptat noul proiect al Legii Pensiilor.

Proiectul prevede creşteri etapizate ale punctului de pensie, până în anul 2021, pentru ca, din anul 2022, să fie aplicată noua formulă de calcul bazată pe Valoarea Punctului de Referinţă (VPR): 1.265 de lei în 2019; 1.775 de lei în 2020; 1.875 de lei în 2021, adică suma aferentă VPR nou introdus de 75 de lei, la care se adaugă majorarea de 10% aferentă sporurilor, acordului global şi altor drepturi de natură salarială pentru care s-au plătit contribuţii.

Din anul 2022, Valoarea Punctului de Referinţă va fi indexată, anual, cu inflaţia şi 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.

Punctul de pensie va ajunge la 45% din valoarea salariului mediu brut pe economie, fără a lua în calcul întoarcerea sarcinii fiscale. De altfel, pensiile nu mai sunt purtătoare de CAS şi CASS, aceasta fiind una dintre primele măsuri adoptate după schimbarea guvernării din 2016, a precizat Ministerul Muncii.

Noul proiect introduce sintagma contribuţii „datorate şi plătite”, pentru calculul pensiei. Asta ca urmare a faptului că, în trecut, au fost numeroase cazurile în care angajatorii nu achitau taxele către stat.

Pentru a nu dezavantaja angajaţii, noua prevedere va fi luată în calcul doar pentru perioadele lucrate ulterior anului 2021, atunci când legea va produce efecte complete. Angajaţii nu vor fi penalizaţi pentru perioade lucrate anterior anului 2021, în cazurile în care angajatorii nu le-au achitat taxele.

În paralel, proiectul de lege prevede şi debirocratizarea şi accesul online la informaţiile despre propriile contribuţii. Astfel, ANAF va transmite către Casa Naţională de Pensii Publice sumele datorate şi plătite pentru fiecare salariat. Cetăţenii se vor putea informa de pe site-ul CNPP cu privire la stagiul de cotizare realizat, venitul obţinut şi sumele achitate drept contribuţii. În cazul în care vor constata ca angajatorii nu le achită contribuţiile vor putea sesiza organele abilitate.

Printre noutăţile aduse de această iniţiativă legislativă se numără introducerea masteratului şi a doctoratului ca perioade necontributive asimilate stagiului de cotizare, care se adaugă facultăţii, stagiului militar, pensiei de invaliditate, concediului medical, celui pentru creşterea copilului, şomajului indemnizat, deportării, prizonieratului şi detenţiei politice, prevăzute de legislaţia în vigoare.

În proiectul noii legi este menţinut contractul de asigurare facultativă, care suferă, totuşi, câteva modificări. Astfel, dacă în actuala lege poate fi plătit doar pentru 5 ani consecutivi retroactivi, pe viitor, persoana îşi va putea alege perioade diferite necontributive ca să totalizeze 5 ani.

Proiectul de lege urmează să ajungă la Camera Deputaţilor, care va avea rol de for decizional.

Lasă un răspuns