De ce a fost condamnată Alina Bica, fost procuror-şef DIICOT, la 4 ani de închisoare şi cum a încercat să favorizeze un prosper om de afaceri

Completul de 5 judecători de la instanţa supremă a motivat decizia de a o condamna pe Alina Bica, fost procuror-şef DIICOT – în prezent aflată în închisoare în Costa Rica – la patru ani de închisoare cu executare, precizând că procurorii au reuşit să demonstreze că aceasta a încercat să îl ajute pe afaceristul Ovidiu Tender să scape de puşcărie.

„Ceea ce i se reproşează inculpatei B. este favorizarea unui inculpat prin mijloace proprii profesiei şi funcţiei sale de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, favorizare ce a intervenit în urma unor discuţii cu persoana favorizată, T. şi ca o promisiune făcută acestuia, după trimiterea în judecată. Înalta Curte, Completul de 5 Judecători constată că prezumţia de nevinovăţie de care beneficiază inculpata a fost răsturnată în cursul judecăţii, ansamblul materialului probator administrat în cauză fiind cert în sensul stabilirii vinovăţiei acesteia pentru săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului, astfel cum este prevăzută de art. 269 alin.1 din Codul penal”, arată judecătorii, în motivarea deciziei.

Magistraţii spun că procurorii au reuşit să demonstreze că Alina Bica a încercat să îl ajute pe afaceristul Ovidiu Tender să scape de închisoare.

„Astfel, instanţa de control judiciar, în opinie majoritară, apreciază juste argumentele de fapt şi de drept reţinute prin sentinţa apelată cu privire la acuzaţiile privind săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului care formează obiectul analizei, constatând, la rândul său, că probatoriul administrat în cauză a demonstrat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că inculpata B., procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a dispus ca atribuţiile profesionale şi poziţia judiciară a procurorilor să fie exercitate în favoarea inculpatului T., sens în care a impus procurorilor din subordine să solicite, în cauza aflată pe rolul Tribunalului Bucureşti – Secţia I penală nr. …./3/2006, cauză instrumentată de Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, o soluţie favorabilă inculpatului T., lezând în această modalitate interesele unei corecte şi juste înfăptuiri a justiţiei şi procurând unui inculpat un folos injust, punând în pericol valorile sociale legate de buna înfăptuire a justiţiei”, potrivit sursei citate.

Judecătorii au considerat că faptele Alinei Bica, mai ales în condiţiile în care deţinea la vremea respectivă funcţia de procuror-şef DIICOT, au pus în pericol justiţia.

„Sub aspectul laturii subiective, în opinie majoritară, se constată că inculpata B. a acţionat cu intenţie calificată prin scop, probele administrate în cauză dovedind că a realizat şi urmărit să dea ajutor inculpatului T. pentru uşurarea situaţiei juridice a acestuia, prevăzând că prin faptele sale creează o stare de pericol pentru înfăptuirea justiţiei, acţiunile inculpatei nefiind bazate pe bună credinţă, astfel cum a susţinut în declaraţiile date, ci au urmărit să eludeze dispoziţiile legii şi să lezeze ordinea de drept. (…) În cazul apelantei intimate inculpate B., instanţa de fond a respectat întrutotul criteriile anterior menţionate, dând dovadă de suficientă fermitate, atât prin proporţionalizarea pedepsei, orientând-o spre maximul prevăzut de norma penală, cât şi prin alegerea unei modalităţi privative de executare a acesteia, astfel încât nu se impune a se reindividualiza pedeapsa în sensul cerut de parchet. Totodată, se apreciază că pedeapsa de 4 ani închisoare stabilită de instanţa de fond este în măsură să asigure funcţiile de constrângere şi de reeducare precum şi scopul preventiv al sancţiunii”, au apreciat magistraţii.

Alina Bica este încarcerată, în prezent, într-un penitenciar din San Jose, Costa Rica, alături de fostul ministru Elena Udrea, ambele fiind condamnate în iunie de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în dosare diferite. Cele două au fost ridicate de autorităţile din Costa Rica în octombrie şi duse în arest, în aşteptarea deciziei de extrădare.

Lasă un răspuns