Două săptămâni până la referendum

Mai sunt două săptămâni până la referendumul pentru redefinirea familiei. Un singur judecător al CCR, Daniel Morar, a avut o opinie separată, considerând că iniţiativa “suprimă dreptul la căsătorie”. PSD începe campania, iar Liviu Dragnea a amânat, până după referendum, remanierea guvernamentală.

Curtea Constituţională a României a stabilit, pe 17 septembrie, că Legea pentru revizuirea Constituţiei respectă prevederile constituţionale. Astfel, judecătorii CCR au decis că “faţă de forma propunerii legislative propusă de iniţiator, legea adoptată de Parlament şi supusă în prezent controlului Curţii cuprinde doar diferenţe formale de redactare, justificate de necesitatea unor corecţii ce ţin de rigorile tehnicii legislative”, potrivit motivării Curţii.

Singura opinie separată în legătură cu Legea de revizuire a Constituţiei, care prevede că familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, şi nu între soţi, cum stipulează în prezent Legea fundamentală, a avut-o judecătorul CCR, Daniel Morar, care a susţinut că demersul “suprimă dreptul la căsătorie şi garanţii ale acestuia”.

Astfel, Daniel Morar argumentează că modificarea care se are în vedere, prin referendumul care se va desfăşura pe 6 şi 7 octombrie, “încalcă interdicţia suprimării vreunui drept sau libertate fundamentală sau a garanţiilor acestora, consacrată de art.152 alin.(2) din Legea fundamentală, întrucât restrânge sfera de incidenţă a instituţiei căsătoriei”, potrivit opinie separate publicată în motivarea CCR.

“Examinând redactarea art.48 alin.(1) din Constituţie, propusă de iniţiatorii revizuirii, constatăm că, deşi aceasta nu este de natură să facă să dispară sau să înlăture, elimine ori anuleze instituţia căsătoriei, prin înlocuirea sintagmei «între soţi», neutră din punct de vedere al sexului persoanelor căsătorite, cu sintagma «între un bărbat şi o femeie», nu se realizează «doar o precizare în privinţa exercitării dreptului fundamental la căsătorie», aşa cum se susţine în opinia majoritară. Stabilirea expresă a faptului că aceasta se încheie între parteneri de sex biologic diferit, înlătură orice altă interpretare, restrângând în mod nepermis sfera de incidenţă a instituţiei căsătoriei, cu suprimarea dreptului la căsătorie al persoanelor de acelaşi sex”, se arată în motivarea Curţii Constituţionale.

Judecătorul CCR mai susţine că atunci când a fost adoptată Constituţia României în 1991, deşi căsătoria era privită în accepţiunea sa tradiţională, ca uniunea între un bărbat şi o femeie, reglementarea legislativă nu s-a limitat la o astfel de uniune. Prin urmare, “opţiunea legiuitorului constituant din 1991 pentru sintagma „între soţi” (nelimitată la uniunea dintre un bărbat şi o femeie) demonstrează viziunea sa democratică şi progresistă, care a impus o soluţie suplă, adaptabilă modificărilor care pot surveni în societate. Această idee este susţinută de evoluţia ulterioară a legislaţiei europene şi internaţionale în materia dreptului familiei”, potrivit sursei citate.

Totodată, Daniel Morar aminteşte că în modificările aduse Codului civil în anul 2011 a fost stabilită “interdicţia căsătoriei dintre persoane de acelaşi sex, nerecunoaşterea în România a căsătoriilor dintre persoane de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate, precum şi nerecunoaşterea în România a parteneriatelor civile dintre persoane de sex opus sau de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate fie de cetăţeni români, fie de cetăţeni străini”, conform sursei menţionate.

În concluzie, legislaţia română, în prezent, “nu numai că nu oferă nicio formă de protecţie juridică relaţiilor dintre persoane de acelaşi sex, ci, tributară unei viziuni retrograde, nici nu recunoaşte căsătoriile sau parteneriatele civile dintre persoane de acelaşi sex încheiate sau contractate în străinătate”, se mai arată în opinia separată a judecătorului CCR, Daniel Morar.

Lasă un răspuns