Încalcă drepturile omului

Protocolul încheiat între Parchetul General şi SRI în 2009 trebuie anulat deoarece încalcă legislaţia drepturilor omului şi adaugă la lege, susţin avocaţii soţiei fostului deputat PSD Dorin Lazăr Maior în cererea de chemare în judecată depusă la Curtea de Apel Bucureşti.

Florina Maior, soţia fostului deputat PSD Dorin Lazăr Maior, a depus la Curtea de Apel Bucureşti, o cerere de chemare în judecată împotriva Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi a Serviciului Român de Informaţii (SRI) prin care solicită anularea protocolului numărul 00750 din 4 februarie 2009, semnat de procurorul general de la vremea respectivă, Laura Codruţa Kovesi, şi de directorul SRI, George Maior.

Dosarul Florinei Maior – soţia fostului preşedinte al Blocului Naţional al Revoluţionarilor, Dorin Lazăr Maior – a fost înregistrat la Secţia de Contencios Administrativ a instanţei menţionate cu numărul 72040/2/2018, urmând să fie stabilită data primului termen de judecată.

„Învederăm că actul administrativ atacat are un obiectiv bine definit prin care acţiunile celor două instituţii pârâte sunt obligate să coopereze doar în cazul prevenirii şi combaterii infracţiunilor împotriva securităţii naţionale sau a infracţiunilor care au correspondent în ameninţări la adresa securităţii naţionale”, arată avocaţii în cererea de chemare în judecată a PICCJ şi SRI.

Numai că avocaţii au găsit un articol al protocolului PICCJ-SRI din 2009 care extinde cooperarea dintre cele două instituţii şi la alte cauze, în afara celor care privesc securitatea naţională, aşa cum sunt ele definite de Legea 51/1991.

Printre ameninţările la adresa siguranţei naţionale se numără: planurile şi acţiunile care vizează suprimarea sau ştirbirea suveranităţii, unităţii, independenţei sau indivizibilităţii statului român, Trădarea prin ajutarea inamicului, acţiunile armate sau orice alte acţiuni violente care urmăresc slăbirea puterii de stat, spionajul, transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organizaţii străine, subminarea, sabotajul, actele teroriste sau atentatele contra unei colectivităţi.

Articolul 31 al protocolului din 2009 încheiat între PICCJ şi SRI extinde domeniul cooperării dintre cele două instituţii la „alte cauze”, ceea ce, susţin avocaţii în cererea de chemare în judecată, încalcă articolul 8 din CEDO.

Potrivit articolului 31, „pentru valorificarea momentelor operative, în situaţii deosebite, schimbul de informaţii se poate face şi cu privire la alte cauze, după obţinerea aprobării verbale a şefilor celor două instituţii (n.r.- pe atunci Laura Codruţa Kovesi şi George Maior) sau a înlocuitorilor legali ai acestora, urmând ca, în termen de 24 de ore, să fie transmise spre aprobare la nivelul celor două instituţii documentele necesare”.

„Acţiunile de cooperare întreprinse de către cele două instituţii pârâte cu încălcarea prevederilor legii siguranţei naţionale, prin extinderea obiectului protocolului şi în cazul altor cauze, aşa cum prevede art.31 din protocol conduce automat la încălcarea prevederilor art. 8 din CEDO (care garantează dreptul la viaţă intimă) (…) Ar fi trebuit să se cunoască de către semnatarii actului administrativ denumit protocol că în cauza Dumitru Popescu versus România CEDO a statuat că efectuarea actelor de interceptare de către alte organe decât cele de urmărire penală conduce la lipsa garanţiilor refreritoare la păstrarea caracterului intact şi complet al înregistrărilor şi distrugerea acestora”, notează avocaţii în cererea de chemare în judecată.

„Este adevărat că cele două instituţii se pot prevala de (…) art. 2 care dispune că părţile cooperează (…) în activitatea de valorificare a informaţiilor din domeniul prevenirii şi combatere a infracţiunilor împotriva securităţii naţionale (…) şi a altor infracţiuni grave, potrivit legii. (…) Sintagma alte infracţiuni grave lasă loc de interpretări multiple, creând confuzie cu privire la domeniul de aplicare”, se arată în documentul de a dosar.

În opinia avocaţilor, semnatarii protocolului „adaugă la lege” prin extinderea cooperării şi utilizarea sintagmei „alte infracţiuni grave”.

„Câtă vreme acea sintagmă nu a primit o definiţie legală şi concretă în domeniul de referinţă, lasă loc arbitrariului”, se mai arată în document.

Un alt motiv de nelegalitate invocat este „constituirea de echipe operative comune”, spun avocaţii, întrucât încalcă reglementarea articolului 55 din Codul procedură penală, care stipulează în mod expres care sunt organele de urmărire penală.

„Reglementarea componentelor organelor judiciare reprezintă o componentă a statului de drept, iar imixtiunea lucrătorilor altor instituţii – altele decât cele menţionate în lege- în actul de cercetare penală, conduce la nulitatea actelor (…) întrucât sunt efectuate de un organ necompetent. (…) Principiul legalităţii presupune, în principal, că organele judiciare acţionează în baza competenţei pe care legiuitorul le-a conferit-o, iar subsecvent, acestea trebuie să respecte atât dspoziţiile de drept substanţial, cât şi cele de drept procedural incidente”, mai arată avocaţii Florinei Maior.

Florina Maior a fost condamnată la o pedeapsă de 6 ani şi 4 luni în decembrie 2016 într-un dosar de trafic de influenţă. Decizia a fost atacată de soţia fostului deputat PSD, iar procesul se află pe rol la Curtea de Apel Alba Iulia, cu termen pe 7 noiembrie.

Fostul deputat PSD şi fost preşedinte al Blocului Naţional al Revoluţionarilor, Dorin Lazăr Maior, a fost condamnat în 2013 la o pedeapsă de 7 ani de închisoare pentru şantaj în dosarul Romexterra. Acesta a fugit din ţară cu puţin timp înainte de pronunţarea deciziei definitive, însă trei ani mai târziu a fost prins şi extrădat din Dubai, Emiratele Arabe Unite.

 

Lasă un răspuns