Plafonarea preţului la gaze naturale prin ordonanţa de urgenţă de vineri îngrijorează Comisia Europeană, care atrage atenţia României că intervenţiile inoportune şi distorsionate pe piaţă periclitează dezvoltarea producţiei offshore. Purtătorul de cuvânt al CE nu s-a referit şi la celelalte măsuri adoptate de Guvernul Viorica Dăncilă, dar a promis că ordonanţa va fi analizată în detaliu.

Comisia Europeană reacţionează cu privire la ordonanţa de urgenţă adoptată vineri de Guvern, care prevede plafonarea preţului gazelor naturale, precizând că intervenţiile distorsionate pe piaţă ar putea periclita investiţiile şi întârzia dezvoltarea producţiei offshore de gaze din Marea Neagră.

”România are un mare potenţial de a juca un rol important în dezvoltarea pieţei pe piaţa europeană de gaze naturale, datorită producţie on-shore şi offshore de gaz natural. În acest context, este extrem de important ca România să dezvolte infrastructura adevată pentru şi să aplice un cadru legislativ coerent, implementând pe deplin regulile pieţei interne.

– Uniunea Europeană a a sprijinit aceste eforturi, finanţând proiectul de interes comun (PCI), gazoductul BRUA şi sprijină faza 1 a construirii în România cu fonduri europene în valoare de 181 milioane de euro de la Mecanismului de conectare a Europei.

– Comisia Europeană a luat la cunoştinţă asupra proiectului de ordonanţă de urgenţă din România privind preţul la gaze, anunţat pe 18 decembrie 2018. Acum CE va analiza în detaliu acest proiect (compatibilitatea acestuia cu Tratatul, Directiva privind gazele naturale, Directiva privind electricitatea).

– Comisia Europeană a subliniat întotdeauna importanta permiterii tuturor producătorilor de gaze din România să concureze pe piaţa internă şi externă şi în acest context a exprimat îngrijorări cu privire la aşa-zisa «Central Market Obligation» (potrivit căreia toţi participanţii din piaţă trebuie să vândă cel puţin 50% din producţia lor anuală pe una dintre cele două pieţe de schimb din România. Aceste obligaţii ale CMO, combinate cu prevederile proiectului Ordonanţei de Urgenţă, riscă să facă – cel puţin – neprofitabile toate tranzacţiile din afara acestor platforme centralizate). Mai mult, ele ar putea fi discriminatorii faţă de producătorii locali şi ar putea limita comercializarea gazului produs în România şi astfel să fie în detrimentul producţie naţionale de gaz natural).

– Intervenţiile inoportune şi distorsionate pe piaţa gazelor naturale poate periclita investiţile şi întârzia dezvoltarea producţie offshore a gazelor din Marea Neagră şi totodată limita dezvoltarea infrastructurii relevante pentru pentru siguranţa aprovizionării şi solidarităţii din UE, cum ar fi faza II a Proiectului de Interes Comun BRUA,” a afirmat Natasha Bertaud, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Vineri, după ce Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă privind măsurile fiscale, consilierul premierului pe probleme economice Darius Vîlcov şi ministrul de Finanţe Eugen Teodorovici au stat mai bine de o oră sub tirul jurnaliştilor, explicând detaliile măsurilor adoptate.

Vîâcov a explicat că, prin plafonarea la 68 de lei a preţului la gaze şi energie electrică pentru următorii 3 ani pentru consumatorii casnici şi industriali, ”bugetul de stat va fi văduvit de aproximativ 1,5-2 miliarde de lei”. Suma va fi recuperată prin taxarea cu 2% pe cifra de afaceri a tuturor companiilor din energie. El susţine că măsura nu încalcă normele europene.

”Dimpotrivă, Legea Concurenţei chiar recomandă aceste lucruri, pentru că ne aflăm într-o situaţie de oligopol (piaţă a mărfurilor monopolizată de un număr redus de mari producători – n.r.), în special în domeniul gazelor. Avem doi mari producători Romgaz şi OMV care produc 95% din gazele pe care noi le consumăm. Aflându-ne într-o astfel de situaţie, Legea Concurenţei spune că există două posibilităţi, una să se îngheţe pe trei ani de zile, iar cealaltă să se îngheţe eşalonat, semestrial, dar nu mai mult de trei ani de zile. Guvernul României a optat pentru prima variantă”, a explicat Vâlcov.

Darius Vâlcov a precizat că plafonarea preţului la gaze se aplică atât producţiei onshore, cât şi celei offshore: ”Până în 2022. Probabil, în 2022 vom avea primele extracţii din offshore, şi de atunci bineînţeles că totul va fi liberalizat”.

El a asigurat că nu există riscul să rămânem fără gazele naturale necesare consumului, dacă chiar dacă producătorii ar exporta aceste cantităţi de gaze.

”S-au făcut analize. Riscul este minim,” spune Vâlcov. ”Tot ceea ce se construieşte şi producţia suplimentară care va veni din offshore şi ceea ce se construieşte, dacă vă referiţi la BRUA, au ca an de finalizare 2021. Deci ne apropiem de anul în care va expira şi această îngheţare”.

El a garantat că nu vom avea o criză a energiei electrice sau gazelor din cauza acestor plafonării, cu o singură condiţie: ”Atâta timp cât acest Guvern rămâne la conducere.”

Lasă un răspuns