Clădirea Cazinoului din Constanţa a fost reînsufleţită, marţi seară, printr-un spectacol auditiv şi de lumini, parte a proiectului „Mă vezi? 1918 într-o altă lumină”, pentru a atrage astfel atenţia asupra unor monumente arhitecturale care au fost abandonate sau uitate.

„Este vorba de un proiect finanţat de Ministerul Culturii în cadrul proiectului Centenar. Ne plimbăm prin şase oraşe, am avut şase clădiri în Bucureşti şi mai e şi clădirea Cazinoului în seara asta. Urmează Muzeul Unirii din Iaşi, Memorialul de la Sighet, Casa lui Ştefan Cicio Pop de la Arad şi Catedrala Încoronării de la Alba Iulia”, a declarat Eugen Lumezianu, preşedintele Asociaţiei pentru Educaţia prin Artă, realizator al proiectului.

El a spus că prin acest proiect se doreşte tragerea unui semnal de alarmă, pentru că „sunt nişte clădiri care se deteriorează pe zi ce trece şi nimeni nu face nimic în legătură cu asta”.

Povestea Cazinoului din Constanţa a fost spusă marţi începând cu ora 19.30, show-ul de 15 minute repetându-se de cinci ori de-a lungul serii. Spectacolul de lumini, special conceput, a fost însoţit şi de un spectacol auditiv, în care au fost spuse, prin intermediul vocii actorului Şerban Pavlu, poveştile neştiute ale Cazinoului.

„Am ales un fond sonor, sunt compoziţii Adrian Enescu, adaptate după muzica de Bach şi cântate de Zoli Toth Project. Avem şi o poveste, rostită de Şerban Pavlu, care spune în câteva minute istoria cazinoului. (…) Am încercat să arătăm că nu e doar o clădire de care s-a uitat, ci este ceva care poată să fie încă viu şi să arate ipostaze de ce a fost cazinoul, spital militar, restaurant”, a declarat şi Alin Popa, designerul de lumini al proiectului.

Accesul publicului a fost gratuit, iar cei care nu au putut asista la eveniment l-au putut vizualiza live pe pagina de Facebook a Asociaţiei Culturale pentru Educaţia prin Artă şi cea a proiectului “Mă vezi? 1918 într-o altă lumină”.

Inaugurată în luna august a anului 1910, clădirea Cazinoului este declarată monument de arhitectură care face parte din patrimoniul cultural naţional şi este inclusă în Lista Monumentelor Istorice.

Cazinoul are o istorie bogată, fiind nelipsite episoadele în care a fost bombardat, atât în 1916, cât şi în 1941, când a fost reparat, extins, reamenajat, în anii 1912, 1923, 1928, 1934, 1947, 1951, 1974, 1987, când a fost transformat în Casa de Cultură a Sindicatelor, – 1947, restaurant, înainte şi după Revoluţie, sau când a fost abandonat, în 2011. Atunci, firma cu care Primăria Constanţa încheiase un contract pentru concesionarea cazinoului pe o perioadă de 49 de ani şi care anunţase că va investi aproximativ 15 milioane de euro în reabilitarea şi modernizarea acestuia, nu şi-a putut duce planul la bun sfârşit, iar consilierii locali au votat încetarea contractului de concesiune.

Apoi, în acelaşi an, s-a votat un proiect de hotărâre privind vânzarea cazinoului. Proiectul avea să fie retras însă chiar de iniţiatorul său, Radu Mazăre, primarul anunţând că va face un sondaj în rândul constănţenilor pentru a afla poziţia acestora privind Cazinoul, urmând să ia ulterior o decizie. Două săptămâni mai târziu, edilul a anunţat că au fost trimise adrese către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi către Ministerul Culturii pentru a se vedea dacă acestea sunt interesate de preluarea Cazinoului, pentru administrare şi reparaţii.

Începând din 2011, clădirea-monument istoric a fost pasată între Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) – pe vremea Elenei Udrea, Primăria Constanţa – sub Radu Mazăre, apoi iar la MDRT, prin Compania Naţională de Investiţii, şi din nou la Primăria Constanţa, Radu Mazăre intenţionând din nou să-l vândă şi renunţând încă o dată. Apoi, în februarie 2013, Radu Mazăre a prezentat o altă modalitate de reabilitare a cazinoului, cu fonduri europene, dar, după un an, edilul spunea că nu va mai fi reabilitat Cazinoul cu fonduri europene şi anunţa, din nou, că încearcă atragerea unor investitori străini pentru preluarea Cazinoului. Numai că mai târziu în acelaşi an el anunţa iarăşi predarea Cazinoului Constanţa către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, pentru a-l repara prin Compania Naţională de Investiţii. O lună mai târziu, vicepremierul de atunci Liviu Dragnea a venit la Constanţa, însoţit de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, într-o vizită de lucru organizată cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile prezidenţiale. El anunţa atunci că Executivul va aloca aproximativ 40 de milioane de lei pentru refacerea Cazinoului din Constanţa, lucrările, ce trebuia să înceapă în 2015, urmând să fie definitivate în aproximativ doi ani.

În prezent, imobilul Cazino din Constanţa (teren + construcţie) este transferat pentru o perioadă la Guvern, pentru a fi reabilitat prin Compania Naţională de Investiţii care are deja alocaţi banii în acest sens, însă nu a reuşit sa adjudece proiectarea şi execuţia lucrărilor de reamenajare.

O serie de lucrări de punere în siguranţă a Cazinoului din Constanţa au demarat pe 22 octombrie, fiind realizate într-un parteneriat încheiat între municipiul Constanţa şi o companie privată care va suporta integral toate costurile. Activitatea se va desfăşura în regim de urgenţă, astfel încât până pe 14 noiembrie, de Ziua Dobrogei, Cazinoul să fie pus în siguranţă.

Proiectul „Mă vezi? 1918 într-o altă lumină” este unul amplu, demarat în Bucureşti pe 29 octombrie. S-a desfăşurat în mai multe spaţii cu o adevărată importanţă istorică în ultimii ani, precum Ateneul Român, Muzeul George Enescu, Palatul Regal etc, iar după Constanţa, proiectul va continua evidenţiind clădiri din Iaşi, Sighet, Arad şi Alba Iulia.

Lasă un răspuns