Procesul Brexit, Cadrul Financiar Multianual şi alegerile europarlamentare, printre provocările preşedinţiei române a Consiliului UE

Procesul Brexit, perspectiva financiară multianuală şi summitul de la Sibiu sunt doar trei dintre provocările cu care se va confrunta preşedinţia română a Consiliului UE. De asemenea, în timpul acestui mandat, respectiv în luna mai, vor avea loc alegeri pentru Parlamentului European.

Mandatul României la Preşedinţia Consiliului UE va fi marcat de două aspecte importante: deţinerea, pentru prima dată, a acestei atribuţii şi organizarea, pe perioada mandatului Preşedinţiei României, a alegerilor pentru Parlamentul European. Principalele provocări predictibile la adresa Uniunii gestionate de Preşedinţia României la Consiliul UE sunt Brexit-ul şi Cadrul financiar multi-anual post 2020.

„Preşedinţia României la Consiliul UE se va derula într-un context european şi internaţional complex, mandatul acesteia urmând a fi calibrat în funcţie de evoluţia unor dosare cu miză majoră la nivelul Uniunii. În acest moment cele mai vizibile dintre acestea, dincolo de dosarele legislative ordinare, apar a fi, în principal, Brexit şi Cadrul financiar multi-anual post 2020.”, conform site-ului Ministerului Afacerilor Externe.

Calendarul debutează cu ceremonia de deschidere a Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, care are loc în perioada 10-11 ianuarie şi care va beneficia de vizita preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi a Colegiului Comisarilor. În seara zilei de 10 anuarie, la Ateneu, va avea loc concertul inaugural al Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene la Bucureşti.

”Programul artistic va fi asigurat de Orchestra Uniunii Europene, formată din muzicieni din cele 28 de state ale Uniunii, respectiv de artişti români de recunoaştere internaţională, precum Adela Zaharia, Ruxandra Donose, Michael König, Sorin Coliban şi Corul Filarmonicii „George Enescu“. Dirijorul concertului va fi Ion Marin, în timp ce corul este coordonat de Ion Iosif Prunner”, se arată pe siteul oficial al preşedinţiei române a Consiliului UE.

O primă provocare a preşedinţiei României la Consiliul UE va fi legată de procesul privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană, preconizată a avea loc la 29 martie.

”Ce va însemna un Brexit fără acord? Va fi un lucru foarte important ce vom face ca preşedinţie. În afară de acte delegate şi comitologie, noi, ca preşedinţie, va trebui să iniţiem acte legislative, care să permită inclusiv drepturile cetăţenilor britanici din România, pentru reciprocitate, ca cetăţenii români din Marea Britanie să nu aibă de suferit. Noi avem asigurări de la guvernul britanic, dar dacă lucrurile vor merge în direcţia pe care nu ne-o dorim – oricum, nu ne-am dorit nici ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană – dar o ieşire dezordonată este scenariul cel mai negru pe care putem să-l avem. Va fi foarte important ca atunci să acţionăm astfel încât cetăţenii noştri, cetăţenii europeni să nu aibă de suferit. Deci acţiunea noastră va conta foarte mult”, a explicat într-un interviu acordat MEDIAFAX ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba.

Următoarea prioritate a României va fi să adopte Cadrul Financiar Multianual, unde România va trebui să echilibreze promovarea intereselor naţionale cu responsabilitatea de moderator neutru.

Tot în perioada preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene va avea loc un summit la Sibiu, pe 9 mai 2019. Reuniunea va fi dedicată viitorului Uniunii Europene şi viitoarei agende strategice a liderilor pentru perioada 2019-2024 şi va reuni la Sibiu 27 de şefi de stat şi de guvern ai statelor membre, 36 de delegaţii oficiale, 400 de invitaţi de rang înalt, circa 900 de jurnalişti şi 100 de traducători.

În septembrie 2017 preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker a cerut României şi Preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, să organizeze un Summit special la Sibiu pe 9 mai 2019.

Calendarul oficial al preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene cuprinde mai multe reuniuni politice şi culturale. Din prima categorie fac parte, printre altele, reuniunea informală a miniştrilor apărării, 30 ianuarie – Palatul Parlamentului, reuniunea informală a miniştrilor afacerilor externe (Gymnich) – 31 ianuarie, Banca Naţională a României, reuniunea informală a miniştrilor afacerilor interne şi a miniştrilor justiţiei, 6-8 februarie, Palatul Parlamentului, reuniunea informală a miniştrilor finanţelor publice, 6 aprilie, Banca Naţională a României.

România va preda ştafeta preşedinţiei Consiliului UE Finlandei începând cu 1 iulie 2019. În mandatul Finlandei urmează să se decidă noua conducere a instituţiilor europene, cum ar fi Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliu European.

Lasă un răspuns