Tarcea, despre întâlnirea avută „pe întuneric” cu Dorneanu

Preşedintele instanţei supreme, Cristina Tarcea, a dat detalii, luni seară, despre întâlnirea “pe întuneric” cu Valer Dorneanu, preşedintele CCR, precizând că întâlnirea a avut loc la o facultate de drept din Bucureşti, după decizia Curţii privind conflictul ÎCCJ – Parlament.

“Întâlnirea nu a avut loc la Curtea Constituţională, ci la o facultate de drept din Bucureşti. A fost în contextul după ce Curtea Constituţională s-a pronunţat asupra conflictului juridic între Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parlament”, a declarat Cristina Tarcea, la Antena 3.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a precizat că nu ea a iniţiat întâlnirea, ci a fost chemată.

“Nu eu am simţit nevoia să mă întâlnesc cu domnul Dorneanu, am fost sunată, am o părere foarte bună despre el, am avut o colaborare foarte bună cu el. Nu eu am cerut întâlnirea, am fost chemată, m-am prezentat şi la prima parte a întâlnirii era vorba despre o conferinţă pe care Curtea Constituţională urma să o organizeze în noiembrie, iar domnul preşedinte mi-a comunicat că unul dintre participanţi i-a trimis o scrisoare în care îşi exprima dorinţa ca premierul, doamna Stanciu şi eu să nu participăm”, a mai spus Cristina Tarcea.

Preşedintele instanţei supreme a precizat că în cadrul întâlnirii cu Valer Dorneanu a fost abordată şi problema deciziei Curţii Constituţionale. “Binenţeles că am abordat şi această problemă a deciziei pronunţate de Curtea Constituţională. Eu am deschis discuţia, noi imediat după ce CCR a pronunţat acea decizie am procedat la tragerea la sorţi de îndată. Eram acuzaţi de faptul că trebuia să aşteptăm motivarea deciziei CCR. Era nu numai o curiozitate profesională, era şi o dorinţă de a primi o confirmare: domnule, am făcut bine? nu am făcut bine? ne-am grăbit? nu ne-am grăbit? şi dânsul mi-a spus punctul dumnealui de vedere în sensul că la Curtea Constituţională s-a apreciat faptul că noi am procedat de îndată la tragerea la sorţi. Replica a fost, dacă ţin minte, uite ăştia de la ÎCCJ au strâns din dinţi, dar au procedat la tragerea la sorţi”, a completat Tarcea.

Pe 7 noiembrie 2018, Curtea Constituţională a admis sesizarea premierului Viorica Dăncilă în legătură cu un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema constituirii completurilor de 5 judecători.

Despre judecătorii „puşi cu mâna” în dosare: Acest lucru este imposibil

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a declarat, referitor la acuzaţiile potrivit cărora anumiţi judecători ai instanţei supreme ar fi fost puşi intenţionat să soluţioneze anumite dosare, că acest lucru este imposibil.

“Haideţi să lămurim chestiunea juecătorului pus cu mâna. Acest lucru este imposibil. ‘Pus cu mâna înseamnă ca cineva să intre într-un anumit dosar pentru că aşa vrea el sau un preşedinte îi spune el ‘dom’le, în secunda asta intri tu în acel dosar’ – ori acest lucru nu se poate întâmpla. Singurul lucru care se poate întâmpla este ca într-adevăr schimbarea membrilor unui complet de judecată sî fie realizată printr-o hotărâre a colegiului de conducere şi eu din câte îmi amintesc, dacă este vorba despre cazul la care vă referiţi dvs., despre asta a fost voba – despre o hotărâre a colegiului de conducere prin care s-a schimbat componenţa completului”, a declarat Cristina Tarcea, la Antena 3.

Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a precizat că există schimbări în cadrul completurilor de judecată şi atunci când judecătorii se pensionează sau nu mai pot prezida şedinţele de judecată.

“Dar, lucrurile nu s-au întâmplat numai atunci – şi acum se mai întâmplă ca prin hotărâri ale colegiului de conducere, din motive întemeiate – pensionare, imposibilitate temporară de prezentare – să se schimbe componenţa iniţială a completului. Am auzit de judecători “:puşi cu mâna” şi la ÎCCJ. Că ar fi vorba despre preşedintele Înaltei Curţi şi despre vicepreşedintele Înaltei Curţi. Sunt atât de multe legende urbane şi în justiţie, nu numai în societatea românească şi atât de mult lumea judecă şi interpretează fără să aibă curiozitatea nicio clipă să citească textul de lege”, a mai spus Cristina Tarcea.

Tarcea, despre OUG: Dacă nu se intervine urgent, vom avea aceleaşi probleme cu completurile de 5

Cristina Tarcea a anunţat că ordonanţa pentru modificarea legilor justiţiei schimbă din nou reglementările privind completurile de 5 judecători de la instanţa supremă, ceea ce va duce la noi probleme.

“Dacă vă aduceţi aminte, la un moment dat am folosit o sintagmă şi anume că sper ca epopeea completurilor de cinci să se sfârşit aici. Nu mai sper acum pentru că, aşa cum am citat din ordonanţa 7 pe 2019, nimeni nu mai are voie să aprobe hotărâri prin care să dispună altceva decât dispune legea. Ori, dacă vă uitaţi în lege, nu o să vedeţi nicăieri modul cum se face tragerea la sorţi. Deci dacă nu se va interveni printr-o modificare legislativă urgentă, vom avea aceleaşi probleme cu completurile de cinci pentru că, potrivit ordonanţei, nici măcar CSM-ul nu mai poate stabili aceste reguli”, a declarat Cristina Tarcea, la Antena 3.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, luni seară, că abrogarea integrală a ordonanţei de urgenţă pe legile justiţiei nu va exista, ci doar a acelor soluţii convenite cu reprezentanţii CSM şi asociaţiile, respectiv articolul 54. “Majoritatea propunerilor de modificare au venit chiar de la sistem, de la CSM. Dacă abrogăm ordonanţa toată, abrogăm şi soluţia care spune că admiterea la INM se face anul ăsta, 2019, după regulile care au funcţionat până anul trecut. Vrea lumea aşa ceva? Că preşedinta CSM zicea azi că dacă organizăm în patru ani avem deficit de personal şi mai mare decât avem astăzi. (…) Abrogarea integrală, a spus şi doamna prim-ministru, nu va exista. Abrogarea acelor soluţii despre care am vorbit, inclusiv articolul 54”, a declarat Tudorel Toader, luni seară, la România Tv.

Anterior, ministrul Justiţiei anunţase că Guvernul va abroga articolul 54 din OUG pe legile justiţiei, care permitea judecătorilor să devină şefi de parchete şi care muta avizul pe numirile procurorilor de rang înalt de la Secţia pentru Procurori a Consiliului la plenul CSM. Toader a precizat că, prin abrogarea articolului 54 din ordonanţa privind modificarea legilor justiţiei, se abrogă şi prevederea potrivit căreia avizul numirii procurorilor de rang înalt este dat de plenul CSM, şi nu de Secţia pentru procurori a Consiliului.

Ministrul a precizat că va redacta noul proiect de OUG astfel încât să intre în şedinţa de Guvern de săptămâna viitoare.

Lasă un răspuns